ACTA MVSEI DEVENSIS
SARGETIA
VI (XLII)
SERIE NOUĂ
DEVA
2015
SUMAR
SOMMAIRE
INHALT
CONTENTS
ARHEOLOGIE
STUDII I ARTICOLE
Ioan Alexandru Bărbat
Nicolae Cătălin Ri cuţa,
Antoniu Tudor Marc
Gică Băe tean
Interacţiunea comunităţilor neoliticului timpuriu cu
mediul înconjurător. A ezările Starčevo-Cri de la
oimu (jud. Hunedoara) (I) ……………………….
The Early Neolithic Communities’ Interactions with
the Environment. The Starčevo-Cri Settlements
from oimu (Hunedoara County) (I)
Descoperiri cu caracter cultic aparţinând bronzului
târziu din a ezarea de la oimu – Teleghi (jud.
Hunedoara) …………………………………………
Cultic Discoveries from the Late Bronze Age
Settlement from oimu – Teleghi (Hunedoara
County)
O reconsiderare a planului Coloniei Dacica
Sarmizegetusa…………………………………...….
A Reconsideration of the Plan of Colonia Dacica
Sarmizegetusa
Ana Cristina Hamat
9
41
81
Brățările de sticlă descoperite în cadrul cercetării
arheologice din centrul orașului Timișoara,
Str. Lucian Blaga ………………………………….. 101
Glass
Bracelets
Discovered
during
the
Archaeological Research in the Center of Timi oara
City, Lucian Blaga Street
RAPOARTE
I NOTE ARHEOLOGICE
Octavian-Cristian Rogozea
Noi a ezări neolitice i eneolitice descoperite în
judeţul Timi ……………………………………...... 123
New Eneolithic and Neolithic Settlements Discovered
in Timi County
Marius-Mihai Ciută
Noi precizări cultural-cronologice privind locuirea
Decea Mure ului de la eu a – Gorgan (com.
Ciugud, jud. Alba) …………………………………. 145
New Cultural-Chronological Remarks Regarding the
Decea Mure ului Habitation from eu a – Gorgan
(Ciugud Commune, Alba County)
4
Iosif Vasile Ferencz,
Cristian Constantin Roman
Un complex La Tène descoperit la Tărtăria ………..
A La Tène Structure Found at Tărtăria
155
Dinu Ioan Bereteu
A ezarea dacică de la Dumbrava (com. Căpu u
Mare, jud. Cluj) ……………………………………. 169
The Dacian Settlement from Dumbrava (Căpu u
Mare Commune, Cluj County)
Gică Băe tean
Marius Barbu
Ulpia Traiana Sarmizegetusa. About the Wooden
Phase Structures on the Insula 3 ................................ 181
Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Despre structurile
fazei de lemn descoperite în sectorul Insula 3
Gică Băe tean
Începuturile provinciei Dacia i prima diplomă
militară de la Porolissum …………………………... 193
The Dacia Province Beginnings and the First
Military Diploma from Porolissum
tefana Cristea,
Dinu Ioan Bereteu
A ezarea din epoca romană de la Borze ti –
Cârligate (com. Iara, jud. Cluj) ................................. 199
The Roman Age Settlement from Borze ti –
Cârligate (Iara Commune, Cluj County)
Sorin Bulzan,
Doru Marta
O marcă de olar inedită descoperită la Oradea – Sere 207
A New Pottery Mark Discovered at Oradea – Sere
Ionuţ Cosmin Codrea,
Gabriel Izdrăilă
Cercetări arheologice în Cetatea Deva. Descoperiri
inedite de pe latura de nord a incintei II – Clădirea
cuptoarelor ………………………………………… 213
Archaeological Excavations in the Deva Fortress.
New Findings from the North Side of the Second
Precint – Clădirea Cuptoarelor
ISTORIE
STUDII I ARTICOLE
Constantin Ittu
Text i mesaj vizual într-un manuscris miniat din
secolul al XVI-lea: Breviarul Brukenthal .................. 229
Text and Visual Message in a 16th Century
Illuminated Manuscript: the Brukenthal Breviary
Cosmin Panţuru
Icoanele patrimoniului mobil din Parohia Ortodoxă
Română Mintia …………………………………….. 241
The Icons from the Mobile Patrimony of the
Romanian Orthodox Parish from Mintia
5
Florin Dobrei
Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail i Gavriil” din
Bobâlna (jud. Hunedoara) …………………………. 249
The Church „Holy Archangels Michael and Gabriel”
in Bobâlna (Hunedoara County)
Cornel Tatai-Baltă,
Anca Elisabeta Tatay
Xilogravuri semnate de Ghervasie Monah în cărţi
tipărite la Bucure ti (1819-1830) ………………….. 263
Woodcuts in Writings Printed in Bucharest, Signed
by Ghervasie Monah (1819-1830)
Angela Cerean
Scurt istoric al instituţiei pompierilor hunedoreni …. 273
Short History of the Hunedoara Firemen Organisation
Nicu or Dănuţ Ivănu
Bani de necesitate din lagărele de prizonieri din
Imperiul Austro-Ungar (1915-1916) – Colecţia de
bancnote a Muzeului Naţional Brukenthal – Muzeul
de Istorie Casa Altemberger Sibiu ............................ 283
Necessity Money (Camp Money) from the Prisoners
Camps in the Austrian-Hungarian Empire (19151916) – The Bill Collection of the National Museum
Brukenthal – the History Casa Altemberger Sibiu
Maria-Cristina Ploscă
O cană de propagandă din Primul Război Mondial
aflată în Colecţia de Istorie Modernă a Muzeului
Civilizaţiei Dacice i Romane ……........................... 301
A Propaganda Mug from World War One belonging
to the Modern History Collection of the Museum of
Dacian and Roman Civilisation
Ioachim Lazăr
Date inedite despre începuturile presei române ti din
judeţul Hunedoara (1919-1921) ……………………. 307
New Data on the Beginnings of the Romanian Press
in Hunedoara County (1919-1921)
Marin Pop
Activitatea organizaţiei Partidului Naţional Ţărănesc
din judeţul Hunedoara în perioada 1928-1938 ……. 319
The Activity of the National Peasants' Party Organization
in Hunedoara County in the Period 1928-1938
CONSERVARE I RESTAURARE
STUDII I ARTICOLE
Daniela Iamandi
Vase ceramice care atestă locuiri medievale timpurii.
Salvarea i valorificarea lor expoziţională …………. 337
Ceramic Pots that Attest Early Medieval
Settlements. Their Rescue and Exhibitional
Capitalization
6
Velinca Petcu
Restaurarea legăturii i coperţii la Psaltirea
Sf. Proroc i Ţar David ……………………………. 347
The Bind and Cover Restoration of Psaltirea
Sf. Proroc i Ţar David
Luminiţa Veronica Bujancă Procesul de restaurare a tipăriturii Molitveanic, carte
religioasă de secol XVIII …………………………... 357
The Restoration of Molitveanic, Religious Book,
Printed in the 18th Century
RECENZII I NOTE DE LECTURĂ
Ronald Hochhauser
Helmuth Kulhanek, Construcţii hidrotehnice de
avangardă în Banatul Montan – Baraje, canale,
tuneluri, apeducte i centrale electrice, capodopere
tehnice în sud-estul Europei la începutul secolului al
XX-lea [Das Wasserkraftwerke im Banater Bergland.
Talsperren, Kanale, Tunnels, Aquädukte und
Kraftwerke, eine technische Meisterleistung in
Südosteuropa am Anfang des 20. Jahrhunderts],
Timi oara, Ed. Cosmopolitan Art, 2011, 128 p.
(ISBN 978-973-8903-92-0) ………………………... 371
Maria Basarab
Cornel Tatai-Baltă, Caleidoscop artistic [Artistic
Kaleidoscope], Alba Iulia, Ed. Altip, 2013, 199 p.
373
(ISBN 978-973-117-422-8) ……………………….
Ionuţ-Cosmin Codrea
Vasile Faur, Ţara Zărandului. Conscripţii. Cronică.
Documente. Imagini [Zărand Land. Census.
Chronic. Documents. Images], Arad, Ed. Concordia,
2014, 604 p., (ISBN 978-606-627-044-1) …………. 375
IN MEMORIAM
Daniel I. Iancu,
Georgeta Deju
In memoriam prof. univ. dr. Iacob Mârza
(1946-2015) ………………………………………... 381
Lista abrevierilor …………………………………………………………………..
383
Manager
– Ec. Liliana Ţola
Colegiul tiinţific
Mihai Bărbulescu
Michel Feugere
Arja Karivieri
Ioannis Motsianos
Ioan Aurel Pop
Marius Porumb
Richard Petrovszky
Reinhard Stupperich
Denis Zhuravlev
– Membru corespondent al Academiei Române Cluj-Napoca
– National Center for Scientific Research Montagnac
– Classical Archaeology and Ancient History Stockholm Univesity
– Museum of Byzantine Culture Thessalonik
– Membru titular al Academiei Române Cluj-Napoca
– Membru titular al Academiei Române Cluj-Napoca
– Historiches Museum der Pfalz Speyer
– Institut für Klassische Archäologie der Universität Heidelberg
– The State Historical Museum Moscova
Colegiul de redacţie
Nicolae Cătălin Ri cuţa
Georgeta Deju
Ioan Alexandru Bărbat
Oana Tutilă Bărbat
Ionuţ Cosmin Codrea
Cătălin Cristescu
Daniel Iosif Iancu
Ioachim Lazăr
Antoniu Tudor Marc
Adrian Stroia
– redactor responsabil
– secretar de redacţie
– secretar de redacţie
– membru
– membru
– membru
– membru
– membru
– membru
– membru
Proiectare copertă: Ionuţ Cosmin Codrea, Cristina Filcea
Coperta 1: Cană de propagandă (imagine frontală) din Colecţia de Istorie Modernă a Muzeului
Civilizaţiei Dacice i Romane Deva (Foto: Daniel Iosif Iancu)
Machetare volum: Dorina Liliana Dan
„ACTA MVSEI DEVENSIS”
Orice corespondenţă referitoare la publicaţia
Sargetia se va adresa:
Muzeul Civilizaţiei Dacice i Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeţul Hunedoara, România
Telefon 0254 216750
Fax 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro
„ACTA MVSEI DEVENSIS”
Toutes correspondance concernant la revue
Sargetia doit être adressé:
Muzeul Civilizaţiei Dacice i Romane
330005 Deva, str. 1 Decembrie nr. 39,
judeţul Hunedoara, România
Téléphone +4 0254 216750
Fax +4 0254 212200
muzeu.deva.sargetia@gmail.com
www.anuarulsargetia.ro
Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate,
inclusiv a traducerii textelor, aparţine în exclusivitate autorilor.
Copyright © Muzeul Civilizaţiei Dacice i Romane - Deva
ISSN 1013 – 4255
BRĂŢĂRILE DE STICLĂ DESCOPERITE ÎN CADRUL CERCETĂRII
ARHEOLOGICE DIN CENTRUL ORA ULUI TIMI OARA,
STR. LUCIAN BLAGA
ANA CRISTINA HAMAT
Muzeul Banatului Montan Re iţa
anahamat@yahoo.com
Cuvinte cheie: Imperiul Otoman, Timi oara, bijuterii, brăţări de sticlă, secolele
XVII-XVIII
Keywords: Ottoman Empire, Timi oara, jewellery, glass bracelets, 17th-18th centuries
În 2014, Timi oara a beneficiat de un program de reabilitare a spaţiului public
din zona centrală. Cu această ocazie, a avut loc o cercetare de amploare în zona cetăţii
medievale i post medievale i în centrul ora ului modern. Prin urmare, locaţiile vizate
de cercetarea arheologică au fost Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii, Piaţa Sf. Gheorghe,
Piaţa Ţarcului i străzile învecinate, printre care i strada Lucian Blaga. Aici au fost
descoperite structuri i complexe datând, în special, din timpul stăpânirii turce ti i
austriece. Printre materialele arheologice descoperite pe str. Lucian Blaga sunt i 20 de
fragmente de brăţări de sticlă. Obiectele de podoabă identificate în timpul cercetărilor
arheologice sunt foarte importante deoarece ne dau indicii despre viaţa privată a
locuitorilor ora ului i comerţul practicat între zidurile cetăţii.
Cu ocazia lucrărilor de reabilitare a spaţiului public din Timi oara, desfă urate
între toamna anului 2013 i vara lui 2015, a avut loc o amplă cercetare arheologică în
pieţele i pe străzile aflate în centrul vechi al ora ului, în cartierul Cetate. Cercetarea
preventivă a urmărit investigarea urmelor istorice aflate sub pavajul ora ului actual,
având în vedere faptul că acesta suprapune o locuire de epocă antică1, medievală,
postmedievală i modernă2.
În cadrul proiectului a fost prinsă i str. Lucian Blaga3 (Pl. I), aflată în partea de
sud a cetăţii otomane, precum i în interiorul fortificaţiei bastionare din secolul al
XVIII-lea4, i care, împreună cu str. Vasile Alecsandri i Piaţa Libertăţii, reprezintă o
secţiune centrală prin centrul vechi al ora ului. În partea de sud a străzii se află Castelul
Huniade, actualul sediu al Muzeului Banatului Timi oara i, prin urmare, strada se află
în zona laturii de sud a fortificaţiilor medievale. În partea de nord, str. Lucian Blaga se
învecinează cu Piaţa Libertăţii i implicit cu zona băilor turce ti recent descoperite5.
1
În cadrul cercetării arheologice din Piaţa 700 a fost descoperită o groapă preistorică, vezi Bozu et al.
2014, p. 246; În Piaţa Unirii au fost descoperite, de asemenea, complexe preistorice, informaţie amabilă
primită de la A. Szentmiklosi, căruia îi mulţumim.
2
Rădulescu 2006; Dra ovean et al. 2007; Rădulescu, Tănase, Kopeczny 2008; Szentmiklosi, Bălărie
2012; Kopeczny 2013; Mare, Szentmiklosi, Bălărie 2014; Bozu et al. 2014.
3
Colectivul de cercetare a fost condus de către dr. A. Flutur de la Muzeul Banatului Timi oara, alături
de care am lucrat împreună cu dr. D. Tănase, din cadrul acelea i instituţii, cărora le mulţumesc pentru
posibilitatea de-a publica materialul.
4
Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 225.
5
Cercetarea arheologică în Piaţa Libertăţii a fost făcută de către un colectiv al Universităţii de Vest condus de
către Dorel Micle, din care au făcut parte Mariana Crângu i-Balaci i Călin Timoc, fiind desfă urată în perioada
2013-2014.
Sargetia. Acta Musei Devensis (S.N.), VI, 2015, p. 101-119.
102
Brăţările de sticlă descoperite în centrul ora ului Timi oara
Cercetarea pe această stradă a cunoscut două etape, cercetarea arheologică preventivă i
supravegherea lucrărilor. În cadrul săpăturii preventive, sectoarele cercetate, în număr
de 17, au fost denumite convenţional cu litera „B”, la care s-a adăugat o numerotare cu
cifre arabe. Au fost documentate astfel mai multe faze de construcţie în lemn aparţinând
cetăţii medievale, un canal medieval de aducţiune a apei, realizat din piatră i cărămidă,
structuri de cărămidă din secolul al XVIII-lea (din sistemul de canalizare al fortificaţiei
bastionare) i o amenajare realizată din mortar compact6, întinsă pe aproape 40 m7 i
care pare să fie o piaţă amintită la jumătatea secolulului al XVII-lea de către Evlya
Çelebi8, precum i canalizarea Vidrighin, realizată la începutul secolului al XX-lea.
Supravegherea arheologică a urmărit verificarea racordurilor la canalizare, realizarea
căminelor de vizitare precum i urmărirea lucrările de suprafaţă care au avut loc aici,
fiind practicate în acest scop 27 de casete, notate cu „C” urmat de numerotarea cu cifre
arabe9. Rezultatele supravegherii arheologice au completat pe alocuri informaţiile
obţinute în prima etapă.
Excavarea complexelor arheologice de pe această stradă a avut ca urmare
descoperirea unui material arheologic bogat, specific pentru sfâr itul secolului al
XVI-lea i până în secolul al XIX-lea, format din ceramică, porţelan, obiecte de fier i
bronz, obiecte din sticlă i piatră sau material organic (oase, obiecte din piele de origine
animală, obiecte din lemn, cochilii de scoici, coji de ouă, carapace de broască ţestoasă,
sâmburi de fructe sau chiar fructe i legume), foarte bine păstrat în solul mlă tinos al
ora ului10. Între acestea, se diferenţiază o categorie aparte de obiecte de podoabă i
anume brăţările de sticlă11. În cadrul cercetărilor de pe str. L. Blaga au fost descoperite
20 de fragmente de la 18 brăţări12, majoritatea dintre ele provenind din contexte datate
în perioada stăpânirii otomane i începutul dominaţiei austriece.
Brăţările de sticlă colorată sunt descoperiri des întâlnite în lumea medievală, atât
în contexte arheologice care ţin de lumea bizantină, cât i mai târzii. Acestea se găsesc
frecvent în contextele arheologice încadrate fie epocii mamelucilor, fie Imperiului
Otoman. Prin urmare au fost găsite în Orient, Yemen, Emiratele Arabe, Iran, Irak, în
Africa, India13 sau pe teritoriul Europei14, mai ales în România i Ungaria15. Pentru
perioada secolelor XIII-XVI, aceste mici bijuterii sunt destul de populare, însă mai
reduse calitativ decât în perioada anterioară, mamelucă16. Numărul mare de descoperiri
pare să indice chiar o producţie în masă a acestui tip de bijuterie17. Pe teritoriul
României i mai ales al Banatului, brăţările de sticlă apar încă din antichitate18, fiind
legate în general de ocupaţia romană19. În evul mediu, astfel de artefacte apar în diferite
necropole, cum sunt cele de la Gornea – Cuptoare, Caransebe – Măhala, opotu Vechi
6
Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 226.
Hamat 2014, p. 9.
8
Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 226.
9
Hamat 2014.
10
Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 234.
11
Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 235, pl. XIII.
12
Două brăţări fragmentare sunt compuse din câte două piese, înregistrate astfel: Nr. 9.1, 9.2 i 15.1, 15.2.
13
Boulogne 2008, p. 127.
14
Spaer 1992, p. 45.
15
Ţeicu 1981; Radičević 2012.
16
Spaer 2001, p. 196-197.
17
Spaer 1992, p. 56.
18
Hamat 2011, p. 89-101.
19
Ele apar înainte chiar de secolul al IV-lea, la Tibiscum unde probabil că erau și produse, vezi Ţeicu
1981, p. 495; Hamat 2011.
7
Ana Cristina Hamat
103
i Omolica, sau în contextele de locuire de la Gornea – Ţărmuri i Zomoniţa, fiind
datate în intervalul cuprins între secolele XII-XIII20 i asociate, în principal, cu relaţiile
comerciale ale populaţiei din acest spaţiu cu Imperiul Bizantin. Prin urmare, ele au fost
considerate produse de import pentru Banat21, cu o provenienţă probabilă din ateliere
imperiale de felul celui descoperit la Corint pentru secolul al XI-lea22 sau din imediata
apropiere a Banatului23. Astfel de brăţări medievale bizantine se află în colecţiile
Muzeului Banatului Montan din Re iţa, ale Muzeului de Etnografie i al Regimentului
de Graniţă din Caransebe i în colecţiile vechi ale Muzeului Banatului Timi oara. Cele
mai numeroase sunt descoperirile de brăţări de sticlă din perioada de apogeu a secolelor
XII-XIII în Dobrogea24.
Pentru perioada autorităţii otomane asupra Banatului, foarte multe astfel de
brăţări se află în colecţiile Muzeului Banatului Timi oara25 i fac parte din colecţia
veche a muzeului, provenind fie din achiziţii diverse, fie au menţionat ca loc de
descoperire diverse locaţii din Timi oara26 sau Cenad27. Unele dintre acestea au fost
publicate de către D. Ţeicu ca fiind medievale de tradiţie bizantină28, altele, mai recente,
au fost publicate în diverse rapoarte de cercetare29. Însă cele mai multe dintre ele, mai
ales din vechea colecţie, au rămas încă nepublicate. Alături de acestea, astfel de brăţări
se află i în colecţiile Muzeului Ţării Cri urilor din Oradea30.
De dată mai recentă sunt piesele de sticlă din secolele XVIII-XIX descoperite la
Bucure ti31, în jud. Giurgiu la Gogo ari – Răle ti32, Brăila, Galaţi la biserica Precista și
Călărași33, în jud. Ilfov pe teritoriul comunelor Tunari, Vânători și Petrichioaia sau în
jud. Călărași, la Sultana34.
Cele douăzeci de fragmente apărute pe str. L. Blaga din Timișoara reprezintă,
astfel, un mic eșantion asociat, în mare măsură, cu perioada sfârșitului de secol XVII și
începutului de secol XVIII, însă cu câteva exemplare care se încadrează, pe baza
contextului arheologic, în secolul al XIX-lea. În general este vorba de mici fragmente
care provin de la brăţări de copii, sparte și pierdute printre rămășiţele fortificaţiei
medievale și turcești de aici. În cele ce urmează vom încerca să încadrăm cronologic și
tipologic aceste fragmente, pe baza contextului arheologic, și să aducem în discuţie
funcţionalitatea și posibila provenienţă a acestora.
Tipologia brăţărilor de sticlă este deosebit de importantă, încadrarea tipologică
adecvată poate oferi multe informaţii despre provenienţa brăţării și poate ajuta la o
20
Ţeicu 2009, p. 21.
Ţeicu 2009, p. 23-24.
22
Čorović-Ljubinković 1975, p. 64-65.
23
Ţeicu 1981, p. 495; Radičević 2012, p. 386.
24
Amintim descoperirile de la Păcuiul lui Soare, Issacea – Vicina, Gărvan – Dinogeţia, Nufăru –
Preslaviţa, Capidava, Hâr ova, Capul Dealului – Oltina. În total G. Mănucu-Adame teanu inventariase un
număr de 4945 de brăţări de sticlă, vezi Diaconu, Vîlceanu 1972; Poll, Mănucu-Adame teanu, Bugoi
2011, p. 160; Mănucu-Adame teanu, Poll 2012, p. 392.
25
Ţeicu 1981, fig. 6.
26
Informaţie amabilă D. Tănase, căreia îi mulţumim.
27
Ţeicu 1981, fig. 6.
28
Ţeicu 1981, p. 491-496.
29
Rădulescu, Tănase, Kopeczny 2008, pl. V.
30
Rusu et al. 2002, p. 115.
31
Poll, Mănucu-Adame teanu, Bugoi 2011.
32
Poll 2013.
33
Poll 2013, p. 49.
34
Poll 2013, p. 50.
21
104
Brăţările de sticlă descoperite în centrul ora ului Timi oara
datare mai precisă. Criteriile tipologice sunt în număr de patru35: tehnica de producere,
forma secţiunii, culoarea, modul în care este tratată suprafaţa.
1.Tehnica de producere:
În funcţie de acest criteriu avem două subtipuri:
1. A. Brăţări cu margini lipite;
1. B. Brăţări cu corpul dintr-o bucată, fără lipitură.
Acest criteriu este deosebit de important, deoarece poate încadra un anumit
artefact într-o anumită perioadă, de la modul de pregătire a materiei prime, la tehnica de
lucru sau la decor. În ceea ce privește tehnica de realizare a brăţării, aceasta cunoaște
două procedee, ambele folosite în această perioadă36. În cazul 1. A., bara de sticlă caldă
se îndoaie și capetele se sudează. În cazul 1. B., o bucată de sticlă caldă este împunsă cu
o bară de metal, după care prin centrifugare manuală se crează interiorul gol și corpul
brăţării37. Ultima tehnică se pare că prevalează pentru producerea bijuteriilor în spaţiul
islamic38. Majoritatea pieselor din catalogul nostru au fost lucrate prin centrifugare. Este
vorba despre piesele cu secţiune semiovală. Această tehnică se folosește prin urmare
inclusiv în secolul al XIX-lea, așa cum atestă piesa cu nr. cat. 10. Fragmentul cu nr. cat.
3 nu poate fi încadrat din cauză că este prea mic. Brăţările cu secţiune elipsoidală pot fi
lucrate în egală măsură în ambele tehnici. Din păcate, starea fragmentară ne împiedică
să le putem atribui cu siguranţă la una dintre acestea.
2. După forma secţiunii:
Tipul se împarte în două subtipuri:
2. A. Semiovală – brăţările cu nr. cat. 1, 2, 4, 6, 7, 8, 9.1, 9.2, 10, 11, 12, 15.1,
15.2, 16, 17, 18;
2. B. Elipsoidală – brăţările cu nr. cat. 5, 13, 14.
Un astfel de criteriu tipologic nu poate constitui un element de datare39, însă
poate ajuta la stabilirea mărcii unui anumit atelier și, prin urmare, poate fi de folos la
încadrarea cronologică a artefactului. Brăţările produse în această epocă se disting
printr-o secţiune semiovală, aproape ascuţită în partea superioară și ușor asimetrică40,
trăsătură care se regăsește la majoritatea pieselor noastre.
3. După culoare:
În funcţie de acest criteriu avem următorele două subtipuri:
3. A. Monocrome – turcoaz (nr. cat. 8, 9.1, 9.2, 10, 12, 13, 14, 18), albastru
cobalt (nr. cat. 3, 5, 11, 15.1, 15.2), albastru închis (nr. cat. 6), verde transparent (nr. cat.
1), negru (nr. cat. 4).
3. B. Policrome – brăţările cu nr. cat. 2, 7, 16, 17.
În arta musulmană, culorile pot avea valenţe apotropaice sau profilactice, prin
urmare brăţările pot avea și funcţia de amuletă41. Astfel, albastrul protejează de rău,
negrul simbolizează tristeţea, roșul are o conotaţie ezoterică fiind culoarea frumuseţii,
verdele este culoarea veșmântului lui Ali și, prin urmare, semnifică bucuria, albul
puritatea și loialitatea, iar galbenul iubirea și trădarea în același timp42.
35
Forma barei în secţiune, aspectul suprafeţei sau culoarea au fost folosite drept criterii tipologice și
de către P. Diaconu și D. Ţeicu, vezi Diaconu1972, p. 150; Ţeicu 1981, p. 492-493.
36
Spaer 1992, p. 47.
37
Spaer 2001, p. 193.
38
Boulogne 2006, p. 265.
39
Ţeicu 1981, p. 495.
40
Spaer 1992, p. 47.
41
Boulogne 2008, p. 141.
42
Boulogne 2008, p. 142.
Ana Cristina Hamat
105
Culorile verde oliv, maro sau galben43, albastru cobalt44 sunt produse în
atelierele de sticlărie otomane după reţete asemănătoare cu cele bizantine45, fiind, în
general, folosite culori închise, iar sticla este de obicei translucidă46. Culoarea turcoaz
apare mai târziu, în secolul al XVI-lea47, în situri islamice târzii cum sunt cele de la
Damasc, Masyaf, Beirut i Qasr al-Hayr48. În general se lucra cu sticlă translucidă, cea
opacă fiind folosită mai rar, mai ales în perioada târzie49. La ornamentarea brăţărilor se
folosește însă aproape întotdeauna sticlă opacă50.
4. După modul în care este tratată suprafaţa:
Acest tip prezintă două variante:
4. A. Lisă - 1, 4, 5, 6, 8, 9.1, 9.2, 10, 11, 13, 14, 15.1, 15.2, 12.
4. B. Cu aplicaţii - 2, 7, 16, 17.
Suprafaţa lisă se remarcă la majoritatea brăţărilor prezente în catalogul de faţă,
situaţie explicabilă prin faptul că astfel de brăţări erau mult mai ușor de realizat, posibil
chiar și local. Patru fragmente încadrate în tipul 4. B. sunt însă diferite. Ele aparţin unui
tip cunoscut, tipul D – brăţară cu decoraţii colorate aplicate și atribuit de către M. Spaer
perioadei otomane51. Fragmentele cu numărul 2, 7 și 16 se încadrează tipului de brăţară
cu pete D.d52, realizat prin aplicarea pe corpul brăţării a unor pete multicolore din sticlă,
specifice pentru perioada otomană târzie, model folosit până în secolul al XIX-lea53.
Fragmentul de brăţară cu nr. cat. 17 aparţine tipului D.c la M. Spaer și anume cu
aplicaţii de tip ochi de mozaic54, caracteristic pentru atelierul din Hebron55, întâlnit și în
Egipt unde este aplicat pe o brăţară cu suprafaţa în secţiune plată, la fel ca în cazul nostru.
Toate patru sunt de import, fragmentul 7 poate proveni din atelierele egiptene
unde se produceau cu preponderenţă brăţări din sticlă opacă56, spre deosebire de
atelierele siriene sau palestiniene unde se îmbrăca brăţara într-o peliculă opacă –
procedeul fiind specific acestor ateliere57.
Decorul geometric poate avea o semnificaţie religioasă, iar în opinia lui
S. Boulogne, chiar o conotaţie religioasă58.
Ornamentele, în formă de linii, mozaic, plasture, sunt realizate din sticlă și
aplicate pe corpul brăţării înainte de întărirea sticlei, fie pe bara de sticlă caldă încă,
după care capetele erau lipite, sau în cazul 1. B. direct pe brăţară, care era apoi încălzită
bine în cuptor până la punctul în care decoraţia aplicată adera la corpul brăţării59.
Starea de conservare a acestor podoabe este destul de proastă, sticla fiind un
material perisabil. Fragmentele sunt mici, mai puţin de jumătate din corpul brăţării și
43
Canav-Özgümüs 2012, p. 356.
Boulogne, Henderson 2009, p. 56.
45
Canav-Özgümüs 2012, p. 356.
46
Boulogne, Henderson 2009, p. 56.
47
Canav-Özgümüs 2012, p. 356.
48
Boulogne, Henderson 2009, p. 57.
49
Spaer 1992, p. 47.
50
Spaer 1992, p. 47.
51
Spaer 2001, p. 195.
52
Spaer 2001, p. 194.
53
Spaer 2001, p. 203.
54
Spaer 1992, fig. 10; Spaer 2001, p. 195.
55
Spaer 1992, p. 54.
56
Spaer 1992, p. 57.
57
Spaer 2001, p. 195.
58
Boulogne 2008, p. 141.
59
Boulogne 2008, p. 138.
44
106
Brăţările de sticlă descoperite în centrul ora ului Timi oara
doar în două cazuri acestea se pot lipi. La problemele legate de conservare contribuie și
faptul că sticla este foarte deteriorată din cauza solului mlăștinos, prin urmare suprafaţa
se exfoliază foarte ușor.
În ceea ce privește locul descoperirii, menţionăm, pentru început, că două
fragmente au fost descoperite în umplutura canalizării Vidrighin și, prin urmare, ele nu
pot fi datate clar pe baza contextului.
Astfel, în B2, în umplutura canalizării Vidrighin60 și la mare adâncime, a fost
descoperit fragmentul cu nr. cat. 18. Pe baza tipologiei și a contextului în care a fost
găsit, este posibil să dateze în secolele XVIII-XIX.
În B3*, în șanţul de implementare al canalului 461 – un canal austriac, a fost
descoperit fragmentul cu nr. cat. 8, fiind datat pe baza contextului în secolul al XVIII-lea.
În B4, în anţul de implementare al canalului 262, care traversează strada, au fost
descoperite fragmentele cu nr. cat. 3, 4, 5, 6, 7, care pot fi încadrate pe baza contextului și a
tipologiei în ultima etapă a stăpânirii turcești și prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
În B6*, pe ultimul nivel de amenajare al C363, au fost descoperite fragmentele cu
nr. de cat. 1, 14, 15.1, 15.2, 16, 17. Datorită contextului, C3 este o stradă care a
funcţionat în ultima perioadă a cetăţii medievale turcești, înainte de construierea
fortificaţiei bastionare austriece. Deși tipologic fragmentele 1, 16 i 17 se pot încadra în
perioada stăpânirii otomane, datorită contextului ele se datează începând cu sfârșitul
secolului al XVII-lea și până în primele trei decenii ale secolului al XVIII-lea.
În B7* au fost descoperite în exteriorul C1 – o locuinţă din lemn64, la 1,70 m
adâncime, două fragmente din aceeași brăţară 9.1 și 9.2. Acestea se pot data de la finalul
secolului al XVII-lea și până la ridicarea fortificaţiei bastionare.
În B8, în umplutura racordului la Vidrighin65, a fost descoperit fragmentul cu nr.
cat. 10, prin urmare nu se poate data cu precizie, posibil în perioada modernă.
În cadrul supravegherii în C266, la limita inferioară a unei nivelări care ţine de
fortificaţia austriacă a fost descoperit fragmentul de brăţară cu nr. cat. 2, datat prin
urmare la începutul secolului al XVIII-lea, însă legat de ocupaţia turcească a orașului.
Tot în cadrul supravegherii, în C4, în exteriorul lui G167 – o locuinţă de lemn la
-3,50 m, a fost descoperit fragmentul cu nr. cat. 11, în interiorul lui G1, chiar în prima
fază de amenajare a fost găsit fragmentul cu nr. cat. 12, iar într-o spărtură a canalului 2
– austriac, a fost descoperit fragmentul cu nr. cat. 13. Prin urmare fragmentul cu nr. de cat. 12
poate fi datat în secolul al XVII-lea pe baza contextului, în timp ce nr. cat. 11 poate fi datat
posibil din secolul XVII, iar piesa cu nr. cat. 13 aparţine secolelor XVIII-XIX.
Datarea generală a acestor artefacte, a a cum reiese i din contextul stratigrafic,
aflat în concordanţă cu analogiile tipologice, este cuprinsă între secolele XVII-XIX. Se
remarcă brăţările încadrate în categoria tipologică a suprafeţei cu aplicaţii, care fac parte
din cadrul brăţărilor de tradiţie otomană, lucrate probabil în ateliere din Imperiu i
60
Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 231.
Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 231.
62
Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 231-232.
63
C3 a fost definită ca resturile unei locuinţe în articolul din 2013, însă considerăm că aceasta ar putea
fi o stradă de lemn din cetatea turcească distrusă de canalizarea austriacă i de Vidrighin, deoarece la
supravegherea efectuată pe aceea i stradă, în C10, au apărut urmele unei străzi orientate pe aceea i direcţie i
care suprapunea o conductă de lemn, vezi Hamat 2013, p. 32; Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 232.
64
Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 233.
65
Flutur, Hamat, Tănase 2014, p. 234.
66
Hamat 2014, p. 22-23.
67
Hamat 2014, p. 24-27.
61
Ana Cristina Hamat
107
ajunse în Timi oara prin intermediul comerţului sau împreună cu stăpânul. În general,
brăţările monocrome în nuanţe de turcoaz sau albastru închis, precum i negru au fost
datate în majoritatea cazurilor, în secolele XVII-XIX. Această situaţie adevere te
situaţia reamarcată de I. Poll. Pe baza descoperirilor de până la nivelul anului 2013,
autoarea a tras concluzia că tipul caracteristic de brăţară din sticlă pentru secolele
XVIII-XIX este cel de culoare albastră – de la turcoaz la albastru închis i verde închis,
cu secţiune triunghiulară, cu una sau două nervuri pe fiecare latură formând pe mijloc o
proeminenţă68. Există însă i excepţii, a a cum este fragmentul cu nr. cat. 11, care a fost
descoperit în umplutura unei locuinţe de perioadă otomană.
Funcţionalitatea acestor brăţări este una destul de simplă, ele erau purtate fie de
femei mature, fie de copile, cele mai multe fragmente provenind de la brăţări foarte mici
care puteau fi purtate doar de copii. Bijuteriile se puteau purta atât pe mâini, la
încheietură sau pe antebraţ, cât i pe glezne69.
Dacă acceptăm ipoteza lui S. Boulogne, i anume funcţia apotropaică i
profilactică a brăţării, atunci ideea că astfel de bijuterii nu erau purtate, în lumea
musulmană, tot timpul anului pare verosimilă. Aceea i cercetătoare susţinea că portul
unor astfel de bijuterii poate fi legat de anumite sărbători70. Ipoteza ni se pare destul de
interesantă, în condiţiile în care datorită perisabilităţii sticlei, aceste brăţări erau foarte
fragile, însă numărul mic de descoperiri nu justifică o folosinţă îndelungată i de către
toată lumea, cel puţin până în secolul al XVII-lea. Pe de altă parte, sticla este un
material reciclabil, prin urmare numărul mic se poate datora i acestui fapt.
Un alt capitol important îl reprezintă producţia brăţărilor de sticlă. Producerea de
bijuterii de sticlă se presupune că este un me te ug specializat71, practicat atât în
atelierele mici, cât i în mari centre de producere a sticlei72. Volumul producţiei a dus la
presupunerea că acesta era unul în masă73.
Pe teritoriul României, ateliere care produceau brăţări de sticlă se află
menţionate la Ostrov i Nufăru, cu o producţie care se întinde până la începutul
secolului al XX-lea74. Desigur că pentru Transilvania sunt amintiţi me teri sticlari la
Cluj începând cu jumătatea secolului al XV-lea, la Sibiu i Bra ov în a doua jumătate a
secolului al XV-lea, Râ nov, Oradea, Media i Bistriţa, în secolul al XVI-lea75, însă
A. A. Rusu presupunea că cei mai mulţi dintre ace tia sunt geamgii76. De asemenea, la
Alba Iulia a fost descoperită locuinţa – atelierul unui sticlar datat în vremea lui
Sigismund de Luxemburg77. Pentru toţi me terii sticlari menţionaţi nu există din păcate
dovada că în atelierele lor s-ar fi produs i bijuterii de sticlă.
În lumea musulmană, sunt deja foarte cunoscute atelierele de la Damasc i
Hebron, care au produs sticlă i bijuterii din sticlă până recent sau încă mai produc78.
Despre atelierul de la Hebron există multe mărturii medievale ale unor călători, care
atestă faptul că aici se fabricau tot felul de obiecte de sticlă, între care i bijuterii. Prin
68
Poll 2013, p. 50.
Spaer 1992, p. 46.
70
Boulogne 2008, p. 143.
71
Boulogne 2006, p. 267.
72
Spaer 2001, p. 197.
73
Spaer 1992, p. 56.
74
Mănucu-Adame teanu, Poll 1997, p. 26; Poll 2013, p. 50.
75
Rusu 1995, p. 311-312.
76
Rusu 1995, p. 312.
77
Rusu 1995, p. 318-323.
78
Boulogne 2008, p. 140.
69
108
Brăţările de sticlă descoperite în centrul ora ului Timi oara
urmare producţia de sticlă este foarte diversificată79. Acest atelier a rămas cel mai mare
producător de brăţări de sticlă pe toată perioada stăpânirii otomane80, începând cu
secolul al XIV-lea81 i este posibil ca cel puţin un fragment de brăţară – 17, să provină
de aici. Un alt atelier cunoscut se află la Tyr82. De asemenea sunt menţionate ateliere în
secolul al XVI-lea în Yemen, i apoi mai târziu chiar la Cairo i în Nepal83.
Nu credem că trebuie exclusă prezenţa producţiei locale, în ora sau în
apropierea lui, mai ales că acest fapt a fost demonstrat deja pentru Ungaria cu ajutorul
analizelor chimice. Sticla de perioadă otomană descoperită în Ungaria avea ca origine
bazinul Mediteranei, însă a fost identificată i producţia locală de epocă otomană din
Europa Centrală84.
Cu toate că în majoritatea muzeelor din Europa, Asia sau Africa, precum i în
multe colecţii private, există brăţări din sticlă de perioadă otomană, interesul pentru
studiul artefactelor de acest gen a fost unul destul de limitat până în ultimul deceniu al
secolului trecut. Situaţia se datorează faptului că multe dintre artefacte nu aveau un
context arheologic clar, pentru că în timpul excavaţiilor perioada amintită nu a fost
considerată interesantă, fiind urmărite etape istorice mai vechi în situri arheologice din
Orient sau Africa, i prin urmare artefactele erau colectate fără prea mare grijă. În al
doilea rând, straturile superioare au fost găsite deja deranjate, cu materiale amestecate,
fără a avea o cronologie strictă ale acestora85. Abia în ultimii 25 de ani acest tip de
materiale au suscitat într-adevăr interesul speciali tilor. Excavarea sistematică a unor
situri arheologice din această perioadă, a a cum este cazul Timi oarei, aduce în prezent
noi materiale, importante pentru a înţelege tradiţiile vremii, obiceiurile locale i, nu în
ultimul rând forma i rolul comerţului în cadrul Imperiului Otoman i în afara graniţelor
acestuia. Informaţiile oferite în acest articol vor fi completate, sperăm cât mai repede,
prin publicarea restului brăţărilor de sticlă descoperite în cetatea Timi oarei, din colecţia
mai veche sau din cercetările arheologice recente.
Catalog86
1. Brăţară; (Pl. V/1); Timi oara, str. L. Blaga, B6*; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 22 mm, diam. = 4,6 mm; brăţară din sticlă, verde, transparentă,
suprafaţa nedecorată; sfâr itul sec. XVII – primele trei decenii ale sec. XVIII; inedită;
MBM, nr. inv. 385/2014.
2. Brăţară; (Pl. V/2); Timi oara, str. L. Blaga, C2; exemplar fragmentar; sticlă verde,
transparentă; lucrată manual; lung. = 40 mm, diam. = 4,6 mm; brăţară din sticlă verde
transparentă cu aplicaţii de tip pată de culoare verde flancate de linii oblice maro închis,
începutul sec. XVIII; inedită; MBM, nr. inv. 1/2014.
79
Boulogne, Henderson 2009, p. 59.
Spaer 2001, p. 198.
81
Spaer 1992, p. 46.
82
Boulogne, Henderson 2009, p. 57.
83
Boulogne 2008, p. 144.
84
Kunicki-Goldfinger, Mester, Freestone 2013, p. 75.
85
Spaer 1992, p. 44.
86
Catalogul conţine menţiuni despre locul descoperirii, starea de conservare, material, tehnică,
dimensiuni – lungimea fragmentului i diametrul maxim în secţiune, descriere, datare, loc de păstrare,
nr. inv. de antier.
80
Ana Cristina Hamat
109
3. Brăţară; (Pl. V/3); Timi oara, str. L. Blaga, B4; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 6 mm, diam. = 4 mm; brăţară din sticlă albastră transparentă, suprafaţă
nedecorată; sfâr itul sec. XVII – prima jumătate a sec. XVIII; inedită; MBM, nr. inv.
166/2014.
4. Brăţară; (Pl. V/4); Timi oara, str. L. Blaga, B4; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 46 mm, diam. = 6 mm; brăţară din sticlă neagră cu nuanţe de verde,
transparentă, suprafaţă nedecorată; sfâr itul sec. XVII – prima jumătate a sec. XVIII;
inedită; MBM, nr. inv. 167/2014.
5. Brăţară; (Pl. V/5); Timi oara, str. L. Blaga, B4; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 50 mm, diam. = 6 mm; brăţară din sticlă albastru cobalt, transparentă,
suprafaţă nedecorată; sfâr itul sec. XVII – prima jumătate a sec. XVIII; inedită; MBM,
nr. inv. 167/2014.
6. Brăţară; (Pl. V/6); Timi oara, str. L. Blaga, B4; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 26 mm, diam. = 4 mm; brăţară din sticlă albastru închis, transparentă,
suprafaţă nedecorată; sfâr itul sec. XVII – prima jumătate a sec. XVIII; inedită; MBM,
nr. inv. 167/2014.
7. Brăţară; (Pl. V/7); Timi oara, str. L. Blaga, B4; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 40 mm, diam. = 4 mm; brăţară din sticlă alb argintie, mată cu aplicaţii
de tip pată de culoare verde i linii oblice galbene din sticlă mată; sfâr itul sec. XVII –
prima jumătate a sec. XVIII; inedită; MBM, nr. inv. 167/2014.
8. Brăţară; (Pl. V/8); Timi oara, str. L. Blaga, B3*; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 24 mm, diam. = 4 mm; brăţară din sticlă turcoaz, transparentă, suprafaţă
nedecorată; sec. XVIII; inedită; MBM, nr. inv. 208/2014.
9.1. Brăţară; (Pl. V/9); Timi oara, str. L. Blaga, B7*; exemplar fragmentar; sticlă;
lucrată manual; lung. = 32 mm, diam. = 3 mm; brăţară din sticlă turcoaz, transparentă,
suprafaţă nedecorată, se întrege te cu 9.2; sfâr itul sec. XVII – începutul sec. XVIII;
inedită; MBM, nr. inv. 399/2014.
9.2. Brăţară; (Pl. V/10); Timi oara, str. L. Blaga, B7*; exemplar fragmentar; sticlă;
lucrată manual; lung. = 30 mm, diam. = 3 mm; brăţară din sticlă turcoaz, transparentă,
suprafaţă nedecorată, se întrege te cu 9.1; sfâr itul sec. XVII – începutul sec. XVIII;
inedită; MBM, nr. inv. 399/2014.
10. Brăţară; (Pl. VI/1); Timi oara, str. L. Blaga, B8; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 16 mm, diam. = 3 mm; brăţară din sticlă turcoaz, transparentă, suprafaţă
nedecorată; sec. XIX; inedită; MBM, nr. inv. 345/2014.
11. Brăţară; (Pl. VI/2); Timi oara, str. L. Blaga, C4; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 20 mm, diam. = 3 mm; brăţară din sticlă albastru cobalt, transparentă,
suprafaţă nedecorată; sec. XVII; inedită; MBM, nr. inv. 2/2014.
110
Brăţările de sticlă descoperite în centrul ora ului Timi oara
12. Brăţară; (Pl. VI/3); Timi oara, str. L. Blaga, C4; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 46 mm, diam. = 4 mm; brăţară din sticlă turcoaz, transparentă, suprafaţă
nedecorată cu striaţii longitudinale, dovadă a faptului că a fost lucrată prin centrifugare;
sec. XVII; inedită; MBM, nr. inv. 3/2014.
13. Brăţară; (Pl. VI/4); Timi oara, str. L. Blaga, C4; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 26 mm, diam. = 3 mm; brăţară din sticlă turcoaz, transparentă, suprafaţă
nedecorată; sec. XVIII-XIX; inedită; MBM, nr. inv. 4/2014.
14. Brăţară; (Pl. VI/5); Timi oara, str. L. Blaga, B6*; exemplar fragmentar; sticlă;
lucrată manual; lung. = 40 mm, diam. = 4 mm; brăţară din sticlă albastru turcoaz,
transparentă, suprafaţă nedecorată; sfâr itul sec. XVII i până în primele trei decenii ale
secolului al XVIII-lea; inedită; MBM, nr. inv. 400-403/2014.
15.1 Brăţară; (Pl. VI/6); Timi oara, str. L. Blaga, B6*; exemplar fragmentar; sticlă;
lucrată manual; lung. = 23 mm, diam. = 4 mm; brăţară din sticlă albastru cobalt,
transparentă, suprafaţă nedecorată; sfâr itul sec. XVII i până în primele trei decenii ale
secolului al XVIII-lea; inedită; MBM, nr. inv. 400-403/2014.
15.2 Brăţară; (Pl. VI/7); Timi oara, B6*; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată manual;
lung. = 19 mm, diam. = 4 mm; brăţară din sticlă albastru cobalt, transparentă, suprafaţă
nedecorată; sfâr itul sec. XVII i până în primele trei decenii ale secolului al XVIII-lea;
inedită; MBM, nr. inv. 400-403/2014.
16. Brăţară; (Pl. VI/8); Timi oara, str. L. Blaga, B6*; exemplar fragmentar; sticlă;
lucrată manual; lung. = 35 mm, diam. = 5 mm; brăţară din sticlă verde transparentă cu
aplicaţii de tip pată de culoare verde flancate de linii oblice maro închis, oranj i
galbene; sfâr itul sec. XVII i până în primele trei decenii ale secolului al XVIII-lea;
inedită; MBM, nr. inv. 400-403/2014.
17. Brăţară; (Pl. VI/9); Timi oara, str. L. Blaga, B2; exemplar fragmentar; sticlă; lucrată
manual; lung. = 36 mm, diam. = 5 mm; brăţară din sticlă albastru cobalt, transparentă,
suprafaţă nedecorată; sec. XVIII-XIX; inedită; MBM, nr. inv. 86/2014.
18. Brăţară; (Pl. VI/10); Timi oara, str. L. Blaga, B6*; exemplar fragmentar; sticlă;
lucrată manual; lung. = 36 mm, diam. = 5 mm; brăţară din sticlă verde transparentă cu
aplicaţii de tip ochi de mozaic format din linii negre i albe flancate de pete galbene i
oranj; sfâr itul sec. XVII i până în primele trei decenii ale secolului al XVIII-lea;
inedită; MBM, nr. inv. 400-403/2014.
Bibliografie
Boulogne 2006
– S. Boulogne, La production de bijoux de verre dans
l'espace islamique médiéval et tardif: la question d'un
artisanat spécialisé, în vol. ed. K. Janssens, P. Degryse,
P. Cosyns, J. Caen, L. Van't dack, Annales du 17e Congrès
de l'Association Internationale pour l'Histoire du Verre,
Anvers, 2006, p. 261-268.
Ana Cristina Hamat
Boulogne 2008
111
– S. Boulogne, Les bracelets de verre coloré polychromes des
sites de Damas, Masyaf, Tell Abū Sarbūt et Hirbat fāris au
Bilād al Šām mamelouk et ottoman: essai de synthése, în
BEO, LVII, 2008, p. 127-154.
Boulogne, Henderson – S. Boulogne, J. Henderson, Indian glass in the middle east ?
2009
Medieval and Ottoman glass bangles from the central
Jordan, în JGS, 51, 2009, p. 53-75.
Bozu et al. 2014
– O. Bozu, A. Szentmiklosi, A. Bălărie, A. Georgescu,
C. Harnischfeger, I. Leonti, A. Talagiu, Timi oara, judeţul
Timi . Punct: Piaţa Timi oara 700 (City Business Center,
clădirea E), în CCA, campania 2014, Pite ti, 2015,
p. 246-248.
Canav-Özgümüs 2012 – Ü. Canav-Özgümüs, Recent glass finds in Istanbul, în vol.
ed. D. Ignatiadou, A. Antonaras, Annales du 18e Congrés de
l'Association Internationale pour l'Histoire du Verre,
Thessaloniki, 2012, p. 353-360.
Čorović-Ljubinković
– M. Čorović-Ljubinković, Quelques problèmes relatifs au
verre médiéval en Serbie, în vol. ed. V. Cubrilovic,
1975
Srednjovekovno Staklo na Balkanu: (V-XV vek). Zbornik
radova sa medunarodnog Savetovanja održanog od 22. do
24.4.1974 u Beogradu. Verre médiéval aux Balkans
(Ve-XVe), Beograd, 1975, p. 63-75.
Diaconu, Vîlceanu
– P. Diaconu, D. Vîlceanu, Păcuiul lui Soare. Cetatea
1972
bizantină, 1, Bucure ti, 1972.
Dra ovean et al. 2007 – F. Dra ovean, C. Fene an, A. Flutur, A. Szentmiklosi,
G. El Susi, Z. Kopeczny, H. Kiss, R. eptilici, N. Dinu,
Timi oara în amurgul evului mediu, BHAB, XLIII,
Timi oara, 2007.
Flutur, Hamat, Tănase – A. Flutur, A. C. Hamat, D. Tănase, Cercetări arheologice
2014
preventive în cetatea Timi oarei, str. L. Blaga, anul 2014.
Raport preliminar, în Banatica, 24, 1, 2014, p. 225-252.
Hamat 2011
– A. C. Hamat, Câteva consideraţii privitoare la brăţările de
sticlă din Dacia Romană, în Tibiscum (S.N.), 1, 2011,
p. 89-101.
Hamat 2014
– A. C. Hamat, Raport de supraveghere cetatea Timi oarei,
str. L. Blaga, Timi oara, 2014, mss.
Kopeczny 2013
– Z. Kopeczny, Re edinţa regală medievală de la Timi oara,
în AnB (S.N.), XXI, 2013, p. 211-231.
Kunicki- Goldfinger,
– J. J. Kunicki-Goldfinger, E. Mester, I. C. Freestone, The
Mester, Freestone 2013
chemical composition of glass from the Hungarian
glasshouses and glass utilized in Hungary from the 14th
century to the 17th century, în vol. ed. J. Michalik, W.
Smułek, E. Godlewska-Para, Annual Report 2012. Institute
of Nuclear Chemistry and Technology, Warszawa, 2013,
p. 73-75.
Mare, Szentmiklosi,
– M. Mare, A. Szentmiklosi, A. Bălărie, Rescue Excavation in
the site Timi oara – Square 700. City Business Centre,
Bălărie 2014
Building D, în Banatica, 24, 1, 2014, p. 179-208.
112
Brăţările de sticlă descoperite în centrul ora ului Timi oara
Mănucu- Adame teanu, – G. Mănucu-Adame teanu, I. Poll, Brăţări de sticlă descoperite
Poll 1997
pe raza ora ului Bucure ti, în B.MIM, 12, 1997, p. 23-30.
Mănucu- Adame teanu, – G. Mănucu-Adame teanu, I. Poll, Bracelets en verre
Poll 2012
découverts dans les nécropoles de Isaccea – Vicina,
département de Tulcea (Xe-XIIIe siècles), în vol. ed.
D. Ignatiadou, A. Antonaras, Annales du 18e Congrés de
l'Association Internationale pour l'Histoire du Verre,
Thessaloniki, 2012, p. 389-394.
Poll 2013
– I. Poll, Brăţări de sticlă din secolele XVIII-XIX descoperite
în Muntenia, în vol. ed. R. Kogălniceanu, A. Morintz,
Cercetări arheologice în comuna Gogo ari. Situl de la
Răle ti – Râul Parapanca, BiblMG, Monografii, VIII,
Brăila, 2013, p. 49-52.
Poll, Mănucu– I. Poll, G. Mănucu-Adame teanu, R. Bugoi, Brăţări de
sticlă din secolele XVIII-XIX, descoperite în Bucure ti –
Adame teanu, Bugoi
investigaţii fizico-chimice i istoricul descoperirilor, în vol.
2011
ed. G. Mănucu-Adame teanu, Muzeul Municipiului
Bucure ti, O jumătate de veac în slujba istoriei
Bucure tilor. Omagiu profesorului Panait Ion Panait la 80
de ani, II, Bucure ti, 2011, p. 160-213.
Rusu 1995
– A. A. Rusu, Sticlăria medievală din Transilvania. Repere
generale i documente arheologice, în EphNap, V, 1995,
p. 301-330.
Rusu et al. 2002
– A. A. Rusu, D. Marta, R. Lupescu, S. Zoltán, A. Fülöp,
O. Mureșan, L. Bejenaru, M. Benea, A. M. Velter,
E. Oberländer-Târnoveanu, Cetatea Oradea. Monografie
arheologică, I: Zona palatului episcopal, Oradea, 2002.
Radičević 2012
– D. Radičević, Medieval glass bracelets from Banat
Territory, în vol. ed. D. Ignatiadou, A. Antonaras, Annales
du 18e Congrés de l'Association Internationale pour
l'Histoire du Verre, Thessaloniki, 2012, p. 385-388.
Rădulescu 2006
– A. Rădulescu, Castelul Huniade Timi oara – sondajul
arheologic – 1980, în AnB (S.N.), XIV, 2, 2006, p. 11-42.
Rădulescu, Tănase,
– A. Rădulescu, D. Tănase, Z. Kopeczny, Raport preliminar
Kopeczny 2008
privind cercetările arheologice preventive de la Timi oara
Castelul Huniade – 2007, în Banatica, 18, 2008, p. 141-154.
Spaer 1992
– M. Spaer, The Islamic glass bracelets of Palestine:
preliminary findings, în JGS, 34, 1992, p. 44-62.
Spaer 2001
– M. Spaer, Ancient glass in the Israel Museum. Beads and
other small objects, Jerusalim, 2001.
Szentmiklosi, Bălărie – A. Szentmiklosi, A. Bălărie, Contribuţii la cunoa terea
2012
evoluţiei ora ului Timi oara la sfâr itul evului mediu.
Cercetările arheologice preventive din suburbia Palanca
Mare, în AnB (S.N.), XX, 2012, p. 205-226.
Ţeicu 1981
– D. Ţeicu, Câteva consideraţii pe marginea unor podoabe
medievale, în ActaMN, XVIII, 1981, p. 491-500.
Ţeicu 2009
– D. Ţeicu, Arta minoră medievală din Banat, Timi oara,
2009.
Ana Cristina Hamat
Pl. I. Timi oara – vedere generală; Strada Lucian Blaga (detaliu)
(după Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. I)
113
114
Brăţările de sticlă descoperite în centrul ora ului Timi oara
1
2
Pl. II. 1. B2, vedere generală (după Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. IV/ 1); 2. B3*, bolta de
cărămidă (după Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. IV/ 2)
Ana Cristina Hamat
115
1
2
3
Pl. III. 1. B4, bolta de cărămidă (după Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. V/1); 2. B4, canalul 3
(după Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. V/2); 3. B4, bolta de cărămidă (după Flutur, Hamat,
Tănase 2014, pl.V/ 3)
116
Brăţările de sticlă descoperite în centrul ora ului Timi oara
1
2
3
4
Pl. IV. 1. B5, vedere generală (după Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. VI/1); 2. B6*, vedere
generală (după Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. VI/2); 3. B6*, vedere generală cu C3 i C4
(după Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. VI/3); 4. B7, vedere generală (după Flutur, Hamat,
Tănase 2014, pl. VI/4)
Ana Cristina Hamat
117
1
2
4
3
5
7
9
6
8
10
Pl. V. 1. Brăţară, nr. 1; 2. Brăţară, nr. 2; 3. Brăţară, nr. 3; 4. Brăţară, nr. 4; 5. Brăţară, nr. 5;
6. Brăţară, nr. 6; 7. Brăţară, nr. 7; 8. Brăţară, nr. 2; 9. Brăţară, nr. 9.1; 10. Brăţară, nr. 9.2
118
Brăţările de sticlă descoperite în centrul ora ului Timi oara
1
2
3
4
5
6
7
9
8
Pl. VI. 1. Brăţară, nr. 10; 2. Brăţară, nr. 11; 3. Brăţară, nr. 12; 4. Brăţară, nr. 13; 5. Brăţară, nr. 14;
6. Brăţară, nr. 15.1; 7. Brăţară, nr. 15.2; 8. Brăţară, nr. 16; 9. Brăţară, nr. 18; 10. Brăţară, nr. 17
10
Ana Cristina Hamat
119
Glass Bracelets Discovered During the Archaeological Research in the Center of
Timișșoara City, Lucian Blaga Street
Abstract
In 2014, the city of Timișoara benefited from a program for the rehabilitation of
public spaces in the town center. On this occasion, an extended research took place on
the center of the modern city, in the area located both within the medieval and post
medieval fortress. Thus, the locations targeted by the archaeological research are Piaţa
Unirii, Piaţa Libertăţii, Piaţa Sf. Gheorghe, Piaţa Ţarcului and the neighbouring streets
among which Lucian Blaga Street. Here, they have been discovered structures and complexes
dating especially during the Ottoman and Austrian rule of this city. Among the
archaeological materials discovered on L. Blaga Street, they are also 20 fragments of
glass bracelets. These findings are very important because they tell us about the private
life of the inhabitants of the city and about the trade practiced between the city walls.
List of Illustrations
Pl. I. General view of Timi oara; L. Blaga Street (detail) (after Flutur, Hamat, Tănase
2014, pl. I)
Pl. II. 1. B2, general view (after Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. IV/1); 2. B3*, the
vault of bricks (after Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. IV/2)
Pl. III. 1. B4, the vault of bricks (after Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. V/1); 2. B4,
sewer no. 3 (after Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. V/2); 3. B4, the vault of bricks (after
Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. V/3)
Pl. IV. 1. B5, general view (after Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. VI/1); 2. B6*, general
view (after Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. VI/2); 3. B6*, general view with C3 and C4
(after Flutur, Hamat, Tănase 2014, pl. VI/3); 4. B7, general view (after Flutur, Hamat,
Tănase 2014, pl. VI/4)
Pl. V. 1. Bracelet cat. no. 1; 2. Bracelet cat. no. 2; 3. Bracelet cat. no. 3; 4. Bracelet cat.
no. 4; 5. Bracelet cat. no. 5; 6. Bracelet cat. no. 6; 7. Bracelet cat. no. 7; 8. Bracelet cat.
no. 2; 9. Bracelet cat. no. 9.1; 10. Bracelet cat. no. 9.2
Pl. VI. 1. Bracelet cat. no. 10; 2. Bracelet cat. no. 11; 3. Bracelet cat. no. 12; 4. Bracelet
cat. no. 13; 5. Bracelet cat. no. 14; 6. Bracelet cat. no. 15.1; 7. Bracelet cat. no. 15.2; 8.
Bracelet cat. no. 16; 9. Bracelet cat. no. 18; 10. Bracelet cat. no. 17
Hamat Ana